| Trooper | membri | albume | piese | podcast | video |
Radacini de dor
(m. Aurelian Dinca/v. Alin Dinca)
02. Lumea s-a stins | 03. Radacini de dor | 04. Fara masca
(recitativ Alin Dinca)
Unde-i glasul codrilor? Dar cel al pădurilor?
Unde-i vorba apelor, sufletul românilor?
De ce-i lași să mi te ia?
Să te rupă-n fața mea?
Să ucidă doina ta?
Și să-ți fure lacrima?
Unde-mi sunt pădurile? Un’ le duc topoarele?
Unde-s luate visele? De ce plâng iar frunzele?
Unde-ți sunt apele dulci? Unde-ncerci să le ascunzi?
Le-au secat izvoarele, lacrimi varsă pietrele.
Unde e pământul tău? Lume, mama…
Pare negru foarte rău, of…
L-au vândut și l-au trădat, lume, mama…
Pas cu pas pe tot l-au dat…
Plânge vântul, ne-a uitat…
Unde sunt oamenii buni? De ce sunt mereu pe drum?
De ce-i doru-n ei aprins? De ce lăcrimează-n vis?
Unde-i glasul codrilor? Dar cel al pădurilor?
Unde-i vorba apelor, sufletul românilor?
De ce-i lași să mi te ia? Lume, mama…
Să te rupă-n fața mea? Of…
Să ucidă doina ta? Lume, mama…
Și să-ți fure lacrima? Of…
Dacă nu mai poți asa, lume, mama…
Fiindcă viața-i tot mai grea, of…
Dă-mi o șansă, ultima, lume, mama…
Să aleg pe cine-oi vrea…
Și Ciuleandra om juca…
Foaie verde siminoc
Țineți Ciuleandra pe loc
Și-nc-o dată măi baieți
Hop ș-așa ș-așa…
Două fire, două paie
Luați Ciuleandra la bătaie
Și-nc-o dată măi baieți
Hop ș-așa ș-așa…
Foaie verde siminoc
Țineți Ciuleandra pe loc
Și-nc-o dată măi baieți
Hop ș-așa ș-așa…
Două fire, două paie
Ia Ciuleandra la bătaie
Și-nc-o dată măi baieți
Hop ș-așa ș-așa…
(recitativ Liviu Cheloiu)
Când lumea-ți moare sub picioare.. Doare…
Și simți cum vrea să strige… Dar nu poate…
Prin ce ne mai putem acum diferenția…
Un lucru-i sigur, am pierdut… direcția…
Și țara-n care stăm nu mai e a noastră
Și limba de-o vorbim e tot mai falsă
Povestea asta se va șterge-ntr-o clipă
Pentru că de zeci de ani ne este… frică!
Prin umbre vechi ce mai găsim repere?
Acum e moda să privim cum piere
Tot ce-i mai bun, tot ce-i frumos, tot ce are suflet
Rămâne-n urmă doar un tragic urlet… Și durere!
Frica! Întuneric! Ploi!
Când râdem plânge inima în noi
De prea mult timp stăm nemișcați și amorțiti
Privind tăcuți cum suntem… despărțiți…
Spune-o vorbă din popor, ești prin lume trecător
Că ți-e greu sau că ți-e rău, să faci bine-n jurul tău
N-am să uit în viața mea glasul celui ce-mi spunea
Doina este suflet viu, scoate omul din pustiu
Joac-așa ca la-nceput
Din cenușă-am renăscut
Tot ce-i rău să ostenească
Dragostea să n-o găsească!
Rădăcinile-s adânci, stau înfipte în pământ
Nu le-a smuls furtuna rea, nu le-a uscat seceta
Pun urechea pe un pom, el vorbește ca un om
Știe ce-i în gândul tău, te ajută când ți-e greu
Joac-așa ca la-nceput
Din cenușă-am renăscut
Tot ce-i rău să ostenească
Dragostea să n-o găsească!
Hei! Hei!
Hei! Hei!
Hei! Hei!
Măi, tată, măi!
Joac-așa ca la-nceput
Din cenușă-am renăscut
Tot ce-i rău să ostenească
Dragostea să n-o găsească!
Să se ducă drept în foc
Să se facă scrum pe loc
Să îl poarte pe un drum
Până vin eu să-l adun
Trece-un călător și cântă
Trece pe-o cărare frântă
Prin câmpia înflorită
Cu inima veștejită
El se plânge că-n cea lume
Nimeni știe de-al său nume
Nimeni nu se îngrijește
De el mort ori de trăiește
Din ce lut ne-am așternut?
Prin ce ape am trecut?
Câte vieți am căutat
Locul ăsta minunat?
Cin’ mai poartă doru-n piept?
Cine-și poartă visul drept?
Cine mai privește-o stea
Și vorbește blând cu ea?
Oriunde te-ai depărta
Nu uita de mama ta!
Nu uita unde-ai pornit!
Nu uita ce ai iubit!
Cin’ mai poartă doru-n piept?
Cine-și poartă visul drept?
Cine mai privește-o stea
Și vorbește blând cu ea?