Trooper | membri | albume | piese | video |
Poemele Moldovei – IX. Codrii Cosminului
(m. Laurentiu Popa/ v. Alin Dinca)
VIII. Valea Alba | IX. Codrii Cosminului | X. Sfintii nu mor niciodata
„Dispare!
Încrederea în cei din jur iarăși moare.
Nu mai vreau să-aud nimic!
Doare!
Când cei din jur vor doar să te doboare.
Nu mai vreau să știu nimic!
Regele polon mă vrea iarăși jos de pe tron.
Însă nu-i va fi ușor. Eu sunt gata de război.
Albert a trădat! Mi-a promis că toți vom lupta!
Contra-celor turci ce vor
Să ne vadă servitori!
Apare!
Armata Poloniei se vede atât de mare!
Vor Moldova pentru ei!
Regele polon mă vrea iarăși jos de pe tron!
Însă nu-i va fi ușor! Eu sunt gata de război.
Albert a trădat! Mi-a promis că toți vom lupta.
Contra-celor turci, contra celor mulți!
Patru luni ne-au asediat,
Fără niciun rezultat!
E rândul,
Rândul meu să îi zdrobesc acum pe toți!”
Azi i-am prins,
Soldați se-ncovoaie,
Cad copaci,
Și sulițe – ploaie.
Chiar Bogdan
Conduce asaltul,
Fiul lui Ștefan
E-n fruntea armatei de zei!
În luptă
Bogdan e lovit chiar în ochi cu o lance,
Asta nu îl ține-n loc.
Cu ochiul
Întins pe obraz, el îi arde ca focul!
Polonezii-s îngroziți!
„Moldova a scăpat.
Pentr-o vreme pot să mai stau,
Simt c-am obosit prea rău,
Zeci de ani luptând mereu.
Simt toți anii mei,
Se agață de pașii grei.
Am făcut tot ce-am putut
Pe pământul nostru sfânt!
Cât va mai dura?
Oare cât vom mai suporta?
Până când va fi?
Până când va fi tot așa?”